Conjuctura prezentă provocată de răspândirea crescendo a virusului SARS-CoV-2 a determinat restrângerea activităţii atât în mediul afacerilor, cât şi în cadrul autorităţilor publice, astfel încâţ, mulţi comercianţi ar putea ajunge în imposibilitatea executării obligaţiilor contractuale asumate faţă de partenerii acestora.

            I. CE ESTE ȘI CÂND SE POATE INVOCA FORȚA MAJORĂ?

Forţa majoră este definită în cuprinsul Noului Cod civil la art. 1351, alin. (2), drept: „orice eveniment extern, imprevizibil, absolut invincibil şi inevitabil.”

            Pentru ca pandemiei de virus COVID-19  să îi fie atribuit caracterul de forţă majoră în mod concret şi să reprezinte o cauză exoneratoare de răspundere în situaţia neîndeplinirii obligaţiilor contractuale, trebuie îndeplinite următoarele condiţii:

  • N.B.: Acordul de voinţe trebuie să conţină clauze exprese cu privire la răspunderea în caz de forţă majoră sau cel puțin să nu conțină clauze care să deroge de la dispozițiile din Codul civil privind forța majoră;
  • Existenţa Avizului de forţă majoră eliberat de Camera de Comerţ şi Industrie a României la cererea operatorilor economici, prin Hotărâre de Guvern urmând a fi adoptate procedurile, entităţile abilitate, respectiv documentele necesare emiterii avizului menţionat;
  • Verificarea raportului de cauzalitate dintre pandemia datorată SARS-CoV-2 ca forţă majoră şi neexecutarea obligaţiilor contractuale, întrucât, chiar şi în contextul declarării stării de urgenţă, cele două instituţii juridice nu se confundă, urmând a se aprecia, de la caz la caz, dacă împrejurările invocate ce au condus la o conduită contractuală defectuoasă se încadrează noţiunii de forţă majoră.

            Astfel, pentru stabilirea unui parcurs în ideea salvgardării raporturilor juridice dintre operatorii economici, aceştia au la îndemână facultatea de a apela la concursul autorităţii statale în vederea obţinerii unui Aviz de existenţă a forţei majore, în sensul acesta impunându-se a parcurge o serie de demersuri procedurale.

            II. OBŢINEREA CERTIFICATULUI DE SITUAŢIE DE URGENŢĂ (C.S.U.)

            De ordin prioritar, se distinge Decretul privind instituirea stării de urgență pe teritoriul României, publicat de către Administraţia Prezidenţială  în Monitorul Oficial la data de 16.03.2020 care, la art. 12, statuează următoarele:

            „Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri eliberează, la cerere, operatorilor economici a căror activitate este afectată în contextul COVID-19, certificate de situație de urgență (CSU) în baza documentelor justificative.”

            Certificatul stării de urgență va fi necesar începând cu luna aprilie 2020, întrucât starea de urgență a fost decretată în luna martie.

            Pe durata stării de urgență, CSU poate fi folosit de întreprinderile mici și mijlocii în vederea amânării la plată pentru serviciile de utilități – electricitate, apă și canalizare, gaze naturale, servicii de telefonie și internet – dar și pentru amânarea la plată a chiriei pentru imobilele cu destinații de sedii sociale sau de sedii secundare.

            De asemenea, întreprinderile mici și mijlocii care au dobândit CSU pot invoca forța majoră și în cazul celorlalte tipuri de contracte, însă numai după ce au încercat renegocierea contractului pentru adaptarea clauzelor acestuia cu luarea în considerare a condițiilor excepționale generate de starea de urgență – tentativele de renegociere a contractului urmând să fie dovedite prin orice mijloace care asigură transmiterea textului.

            CONDIŢII DE DOBÂNDIRE

            Drept metodologie de aplicare, se distinge Hotărârea de Guvern în stadiu de proiect privind acordarea de certificate de situaţie de urgenţă, ce prevede o limitare a domeniilor de activitate ce vor putea beneficia de acestea, după cum urmează: transport, turism, HORECA, organizări de evenimente, publicitate, învăţământ privat şi activităţi adiacente, industria confecţiilor, încălţămintei şi pielăriei, servicii destinate populaţiei.

            TERMEN DE ÎNREGISTRARE

            Dat fiind specificul situaţiei, generarea CSU va avea loc strict pe perioada instituirii stării de urgenţă, valabilitatea unui astfel de certificat fiind prevăzută pentru întreaga perioadă a anului acordării.

             FORMA SUB CARE SE INTRODUCE CEREREA

            Solicitarea eliberării CSU se va face pe cale electronică, i.e. prin intermediul http://prevenire.gov.ro/, platformă ce va fi actualizată cu o secţiune dedicată acestui scop.

            Pe platforma identificată supra, solicitantul urmează a completa informaţii cu privire la datele proprii de identificare, datele de contact, motivul cererii CSU, justificarea necesităţii acestuia, precum şi integrarea referinţelor asupra situaţiei sale financiare.

            DOCUMENTELE JUSTIFICATIVE ce se impun a fi încărcate pe platformă sunt următoarele:

  • Certificatul Unic de Înregistrare a societăţii;
  • Cartea de Identitate a administratorului/reprezentantului legal;
  • Balanţa contabilă certificată aferentă lunii în care s-a observat o scădere a încasărilor cu un procent de minimum 40% faţă de perioada similară a anului precedent solicitării, împreună cu balanţa contabilă la care se face referire în raportare (în situaţia în care diminuarea cifrei de afaceri nu este în proporţia menţionată, dar operatorul întâmpină dificultate în a continua activitatea, acesta va furniza documente suplimentare doveditoare)
  • Declaraţie pe propria răspundere prin care solicitantul îşi asumă pe deplin veridicitatea informaţiilor, respectiv a documentelor încărcate, precum şi apariţia stării de urgenţă ca fiind cauza scăderii financiare înregistrate;
  • Certificat constatator eliberat de Oficiul Naţional al Registrului Comerţului.

            III. DOBÂNDIREA AVIZULUI DE FORŢĂ MAJORĂ (A.F.M.)               

            În succesiunea paşilor ce trebuie urmaţi în vederea obţinerii concursului autorităţilor statale, este imperioasă eliberarea Avizului de forţă majoră de către Camera de Comerţ şi Industrie a României care, conform art. 28, alin. (2), lit. i) din Legea nr. 335/2007 privind Camerele de Comerţ din România, la care sunt reglementate atribuţiile principale ale acesteia:

            „Avizează, la cerere, pentru societățile românești, pe bază de documentație, existența cazurilor de forță majoră și efectele acestora asupra executării obligațiilor comerciale internaționale.”

            CONDIŢII DE ELIBERARE

            Astfel,  Avizul de existenţă a cazului de forţă majoră se dobândeşte în urma unei solicitări motivate de situaţia faptică detaliată, a efectelor ce au decurs şi au impactat relaţia operatorului economic cu partenerul contractual, precum şi argumente juridice care să susţină caracterul de forţă majoră a evenimentului invocat.

            Solicitantului îi este impusă asumarea întregii răspunderi, inclusiv cea de ordin penal, relativ la autenticitatea datelor şi documentelor prezentate.

            DOCUMENTAŢIA DOVEDITOARE NECESARĂ

            Conform platformei web a Camerei de Comerţ şi Industrie a României, într-o enumerare neexhaustivă, se prevede o serie de acte indispensabile, şi anume:

  • Cererea de emitere a avizului, semnată de reprezentantul legal;
  • Atestări de la organele, autorităţile şi instituţiile abilitate, de la caz la caz (altele decât Camera de Comerţ şi Industrie a României), privind existenţa şi efectele evenimentului invocat, localizarea acestuia, momentul începerii şi încetării evenimentului [în speţă, Certificatul de situaţie de urgenţă (CSU)]
  • Notificări adresate partenerului contractual în legătură cu apariţia evenimentului invocat şi efectele sale asupra derulării operaţiunilor contractuale;
  • Copie a contractului afectat de evenimentul de forţă majoră, cuprinzând clauza de forţa majoră;

            Prin referinţă la ultima cerinţă, este imperios a fi consultată optica Camerei de Comerţ şi Industriei a României care, pe website-ul său printr-un comunicat din data de 12.03.2020, precizează următoarele:

            „Majoritatea contractelor (deși nu toate) conțin clauze referitoare la forța majoră, care stabilesc în general ce se întâmplă atunci când ceva extern și imprevizibil împiedică una dintre părți să-și îndeplinească obligațiile agreate.

            Unele clauze de forță majoră chiar pot fi prevăzute astfel încât să includă epidemiile sau pandemiile. Atunci când o clauză de forță majoră este prevăzută în sens mai general – chiar fără să includă epidemiile sau pandemiile, însă prevede orice act sau fapt survenit dincolo de controlul sau voința părților afectate, atunci răspândirea epidemiei sau pandemiei poate fi considerată ca un eveniment de forță majoră. Cu toate astea, o clauză de forță majoră insuficient definită, care se referă numai la evenimente naturale, intemperii etc. sau doar menționează sintagma un eveniment de forță majoră, ar putea fi considerată ca insuficientă pentru a putea exonera de răspundere.

            Cu alte cuvinte,  faptul că o clauză de forță majoră acoperă explicit și situația apariției  unor epidemii sau pandemii, cum este și cazul Coronavirusului nu este suficient de unul singur. Persoana care încearcă să se bazeze pe aceasta trebuie să demonstreze că nu poate îndeplini contractul din cauza circumstanțelor dincolo de controlul său (generate din cauza virusului). De asemenea, acesta trebuie să demonstreze că nu au putut fi făcute demersuri rezonabile pentru a evita sau a atenua evenimentul sau consecințele acestuia.”

            Chiar dacă legiuitorul a înţeles să prevadă, în acest caz, necesitatea unei clauze exprese convenite prin acordul părţilor, socotim că s-ar eluda înţelesul şi caracterul supletiv normelor din Noul Cod civil. Prin însăşi definiţia sa, acest eveniment inevitabil impactează asupra tuturor raporturilor juridice, indiferent de includerea clauzei sau neexprimarea explicită a acesteia.

            Art. 1351, alin. (1) al Noului Cod civil consacrează sintagma potrivit căreia „dacă legea nu prevede altfel sau părțile nu convin contrariul, răspunderea este înlăturată atunci când prejudiciul este cauzat de forță majoră” ce explică, în mod edificator, aceea că doar dacă părţile agreează altfel, evenimentul nu va avea repercusiuni asupra raporturilor juridice, de aceea fiind necesar să urmărim evoluţia normativă cu privire la acest aspect.

            COSTURILE OCAZIONATE

            Tariful perceptibil pentru eliberarea Avizului de existenţă a forţei majore se achită pentru fiecare contract afectat este în cuantum de 500,00 EUR + T.V.A. (plătibil în LEI, la cursul B.N.R. aferent zilei plăţii), iar cel al consultanţei de specialitate este în valoare de 30 EUR/30 minute (fără T.V.A.)

            IV. CONCLUZIILE NOASTRE

            În continuare, reiterăm aceea că se impune a fi consultat textul final al actului normativ de reglementare a Certificatului de situaţie de urgenţă, căci prin intermediul său se va determina raportul certificatului faţă de Avizul de Forţă Majoră – unul de întreg-parte, în sensul că va sta la baza emiterii avizului sau îl va substitui întru totul.

            Perspectiva declarată recent de către Camera de Comerţ şi Industrie a României, publicată pe platforma online a acesteia la data de 12.03.2020, comportă următoarea direcţie: „nici C.C.I.R. şi nici Camerele judeţene nu pot şi nu au competenţa de declara un eveniment ca fiind de forță majoră sau de a interveni în vreun contract, ci doar aceea de a constata, în baza unei documentaţii depuse exclusiv de solicitant, în baza unui tarif, existenţa unei situaţii de forţă majoră ca fapt exonerator de răspundere, din perspectiva efectelor acesteia invocate de către solicitant, în ceea ce privește ne-executarea obligațiilor contractuale.”

            Conchizând, opinăm aceea că Certificatul de situaţie de urgenţă sau Avizul de existenţă a cauzei de forţă majoră, sub rezerva elucidării situaţiei odată cu adoptarea Hotărârii de Guvern, va atesta afectarea activităţii economice în contextul pandemiei COVID 19, având valenţa unei clauze de renegociere, limitare sau chiar întrerupere a unor contracte.

            AUTORI:

            IOANA URSU – AVOCAT

            CORNELIU MITITELU – PRACTICIAN ÎN INSOLVENȚĂ